De la nonverbal și tantrumuri severe la citit
Înțelegere și școală fără însoțitor — povestea lui Adi
Când părinții lui Adi au venit prima dată la Life Therapy Clinic, aveau o singură întrebare care îi ținea treji noaptea: oare va reuși vreodată să vorbească? Patru ani mai târziu, Adi merge la școală singur, citește și înțelege ceea ce citește. Aceasta este povestea lor.
Povestea lui Adi
La începutul terapiei, Adi era nonverbal. Nu putea să ceară un pahar cu apă, nu putea să răspundă la o întrebare simplă, nu putea să inițieze o conversație. Schimbările mici din rutina zilnică — o altă cană la micul dejun, un alt drum spre parc — declanșau reacții intense: plâns, tantrum, aruncat pe jos. Prezenta stereotipii motorii, în special învârtitul în cerc, și o sensibilitate auditivă puternică la anumite sunete care îl copleșeau.
Dificultățile erau vizibile încă din primii ani de viață. Părinții lui Adi nu știau cât de mult înțelege copilul lor și dacă există cu adevărat potențial pentru dezvoltarea limbajului. Înainte de Life Therapy Clinic nu mai încercaseră nicio altă formă de terapie — au venit direct, cu speranța și cu teama deopotrivă.
La prima ședință, Adi a acceptat greu schimbările propuse. Tantrumurile erau intense. Dar chiar din primele întâlniri au apărut semne că în spatele comportamentelor dificile existau capacități cognitive mai bune decât părea la prima vedere. Acest lucru a oferit familiei ceva esențial: speranță.
Procesul terapeutic
Primul pas a fost construirea unei relații de încredere — fără asta, nimic altceva nu era posibil. Terapeuta Alexandra a observat rapid ceva important: Adi avea un interes deosebit pentru cifre și litere. În loc să ignore acest lucru, l-a transformat în poartă de intrare. A folosit cifrele și literele ca punct de plecare pentru fiecare activitate — și a funcționat. Adi a început să le denumească, iar acesta a fost primul său limbaj expresiv real.
De acolo, terapia s-a extins treptat: atenție, imitare, toleranță la cerințe, reglare emoțională, autonomie. Ședințele — constante și intensive, de patru ori pe săptămână în primele luni — includeau activități structurate, exerciții de limbaj, jocuri de asociere și generalizare, dar și momente de interacțiune socială. Pe măsură ce Adi a crescut, a fost introdusă și terapia de grup, unde a învățat să aștepte, să împartă, să colaboreze cu alți copii.
Planul terapeutic a fost ajustat permanent. Când limbajul a apărut, obiectivele s-au extins spre înțelegerea textului citit și integrarea școlară. Terapia nu a urmărit doar limbajul — a urmărit dezvoltarea lui Adi ca întreg.
Rezultatul
Momentul de cotitură a venit când Adi a reușit să combine primele două cuvinte și să ceară ceva — simplu, dar real. De acolo, progresul a accelerat. A învățat să formeze categorii, să integreze concepte noi, să generalizeze ceea ce știa în situații diferite.
Apoi a venit ceva ce părea imposibil în primii ani: Adi a învățat să citească. Și nu mecanic — a dezvoltat și înțelegerea textului citit, folosind informația pentru a iniția interacțiuni sociale.
Astăzi, Adi merge la școală fără însoțitor și reușește să îndeplinească marea parte a cerințelor academice. Tantrumurile și rigiditatea s-au redus considerabil față de perioada de început. Flexibilitatea și socializarea rămân arii care necesită în continuare lucru — terapeuta lui este onestă în privința asta — dar transformarea față de punctul de plecare este remarcabilă.
Părinții lui Adi au spus: „Acum putem merge cu el în locuri noi fără să ne mai fie teamă că totul se va transforma într-o criză."
Momentul în care familia a simțit că ceva s-a schimbat fundamental a fost când Adi a început să citească mesaje simple independent și să le folosească pentru a iniția o conversație. A fost prima dată când au simțit că pot avea un dialog real cu copilul lor.
Cuvântul terapeutei
„Ceea ce m-a impresionat la Adi a fost capacitatea lui de a învăța și de a construi treptat conexiuni noi, chiar dacă la început totul părea foarte rigid și mecanic. Evoluția lui a arătat cât de important este să identificăm punctele forte și interesele copilului și să construim procesul terapeutic pornind de acolo — nu împotriva lui, ci împreună cu el.
Consistența intervenției și implicarea familiei au avut un rol esențial. Terapia a urmărit dezvoltarea globală — nu doar limbajul — iar aceasta a permis progrese reale în autonomie și relaționare.
Progresul nu este întotdeauna rapid și nici liniar — uneori există perioade de regres. Dar schimbările importante se construiesc în timp, prin intervenție constantă și obiective adaptate copilului. Chiar și pașii mici pot deveni, în timp, transformări semnificative pentru întreaga familie."
Psiholog clinician si psihoterapeut:
Alexandra Cîrlan - LIfe Therapy
Un cuvânt pentru tine
Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, iar uneori cele mai importante progrese apar după multă răbdare și consecvență. Dacă și copilul tău se confruntă cu dificultăți de comunicare, reglare emoțională sau integrare socială — dacă te întrebi, ca și părinții lui Adi, cât de mult înțelege și ce este posibil — o evaluare și un plan terapeutic personalizat pot reprezenta primul pas. Suntem aici pentru o discuție deschisă, fără niciun angajament.
Numele si imaginile folosit în acest articol sunt fictive, pentru a proteja confidențialitatea clientei/clientului. Povestea terapeutică, contextul, provocările și rezultatele descrise reflectă un caz real din practica Life Therapy Clinic.
Ce spun clientii
Intrebari frecvente
De unde știu că am nevoie de un psiholog?
Când epuizezi toate soluțiile singur și tot nu merge. Când prietenii sau familia nu mai sunt de ajuns. Când anxietatea, tristețea sau oboseala emoțională îți afectează viața de zi cu zi — acela este momentul potrivit să faci primul pas.
Care este diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru?
Psihiatrul este medicul care prescrie medicamente și pune diagnostice. Psihologul lucrează în diverse domenii (clinic, educațional, organizațional). Psihoterapeutul este psihologul atestat de Colegiul Psihologilor, care a absolvit suplimentar un program de formare în psihoterapie.
E un semn de slăbiciune să mergi la psiholog?
Absolut deloc. Dimpotrivă — este un semn de curaj și de responsabilitate față de propria persoană. Doar cei care conștientizează și vor schimbare fac acest pas.
Cum decurge prima ședință?
Prima ședință este dedicată cunoașterii. Discutăm motivele pentru care ai venit, ce ai încercat până acum, care sunt obiectivele tale și ce așteptări ai. Stabilim împreună confidențialitatea, frecvența și planul general de lucru.
Cât durează terapia?
Depinde de fiecare persoană și de obiective. În general, sunt necesare minimum 10–12 ședințe, cu o frecvență de o ședință pe săptămână. Durata totală o stabilim împreună în funcție de progres.
Informațiile sunt confidențiale?
Da, 100%. Tot ce discuți în cadrul ședințelor rămâne strict confidențial. Confidențialitatea este un principiu fundamental al practicii noastre.
De la ce vârstă poate merge un copil la psiholog?
De la orice vârstă. Lucrăm cu copii mici prin terapie prin joc, povești terapeutice și jocuri de rol — adaptate vârstei. Copilul nu simte că „e la doctor", ci că se joacă într-un spațiu sigur și prietenos.
Ce este Neurofeedback-ul și cum funcționează?
Neurofeedback-ul este o tehnică non-invazivă care monitorizează activitatea electrică a creierului în timp real. Prin serii de imagini și sunete, creierul „învață" să-și regleze propriile tipare. Nu există curent, nu există durere — pacientul stă confortabil și urmărește un ecran.
Pentru ce afecțiuni ajută Neurofeedback-ul?
ADHD, anxietate, depresie, atacuri de panică, insomnie, burnout, stres cronic, tulburări de spectru autist, dificultăți de concentrare și memorie. Dar și pentru optimizarea performanței cognitive la persoane sănătoase.
Pot copiii face Neurofeedback? De la ce vârstă?
Da. Copiii de peste 4–5 ani pot participa la sesiuni de neurofeedback, adaptate nivelului lor de dezvoltare. Este deosebit de eficient pentru copiii cu ADHD, tulburări de spectru autist, probleme de somn sau dificultăți de învățare.
Ce este Brain Map-ul și de ce am nevoie de el?
Brain Map-ul este o hartă completă a activității electrice a creierului tău, realizată prin EEG. Ne arată exact cum funcționează creierul, unde sunt dezechilibrele și ce protocoale de intervenție sunt cele mai potrivite pentru tine.
Cum știu dacă copilul meu are dificultăți de integrare senzorială?
Semnele frecvente: reacții puternice la atingere, zgomot sau lumină; evitarea anumitor texturi (iarbă, nisip); dificultăți la îmbrăcat sau alte activități de autoservire; oboseală rapidă la activități fizice simple; dificultăți de concentrare și reglare emoțională.
Se decontează ședințele prin asigurare?
În România, ședințele de psihoterapie se decontează doar în anumite condiții (cu diagnostic psihiatric). La Life Therapy lucrăm cu plată directă. Consultați pagina de prețuri pentru detalii sau sunați-ne pentru informații actualizate.
Cum fac o programare?
Online, direct prin platforma noastră de programări, sau telefonic la +40 770 304 607. Suntem disponibili Luni–Vineri, 10:00–20:00, la adresa din Sibiu, str. Berariei 2, et. 2.