Să învățăm să comunicăm — limbajul și comunicarea în tulburările de dezvoltare
Să învățăm să comunicăm — limbajul și comunicarea în tulburările de dezvoltare
Cum este afectată comunicarea în tulburarea din spectrul autist și cum intervenim terapeutic. Ghid complet pentru părinți, scris de echipa Life Therapy Sibiu.



Autor
Iulia Ludoșan

Autor
Iulia Ludoșan
Imaginează-ți că trăiești într-o lume în care gesturile, cuvintele și emoțiile celorlalți sunt de nedescifrат — sau prea puțin înțelese.
Aceasta este realitatea multor copii cu tulburări de dezvoltare. Capacitatea de a interpreta și de a răspunde mesajelor din lumea înconjurătoare este semnificativ afectată, iar interacțiunea cu ceilalți devine o provocare constantă.
În tulburarea din spectrul autist, această arie este afectată în mod specific, conform criteriilor de diagnostic din DSM V — Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale al Asociației Americane de Psihiatrie:
La nivelul comunicării nonverbale:
Lipsa sau înțelegerea scăzută a gesturilor celorlalți
Lipsa sau utilizarea rară a propriilor gesturi pentru a-și comunica nevoile (nu răspunde când părintele întinde mâinile, nu folosește degetul pentru a indica obiectul dorit)
Anomalii ale contactului vizual — fie evitarea privirii, fie un contact vizual excesiv și ineficient modulat
Expresie facială monotonă
La nivelul comunicării și relaționării:
Capacitate redusă sau absentă de a răspunde sau iniția o conversație
Lipsa dorinței de a-și împărtăși interesele și emoțiile
Dificultăți în a-și raporta comportamentul la diversele contexte sociale
Absența totală sau întârzierea în dezvoltarea limbajului vorbit reprezintă adesea primul semnal de alarmă pentru părinți și principalul motiv pentru care aceștia solicită o evaluare psihologică.
Imaginează-ți că trăiești într-o lume în care gesturile, cuvintele și emoțiile celorlalți sunt de nedescifrат — sau prea puțin înțelese.
Aceasta este realitatea multor copii cu tulburări de dezvoltare. Capacitatea de a interpreta și de a răspunde mesajelor din lumea înconjurătoare este semnificativ afectată, iar interacțiunea cu ceilalți devine o provocare constantă.
În tulburarea din spectrul autist, această arie este afectată în mod specific, conform criteriilor de diagnostic din DSM V — Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale al Asociației Americane de Psihiatrie:
La nivelul comunicării nonverbale:
Lipsa sau înțelegerea scăzută a gesturilor celorlalți
Lipsa sau utilizarea rară a propriilor gesturi pentru a-și comunica nevoile (nu răspunde când părintele întinde mâinile, nu folosește degetul pentru a indica obiectul dorit)
Anomalii ale contactului vizual — fie evitarea privirii, fie un contact vizual excesiv și ineficient modulat
Expresie facială monotonă
La nivelul comunicării și relaționării:
Capacitate redusă sau absentă de a răspunde sau iniția o conversație
Lipsa dorinței de a-și împărtăși interesele și emoțiile
Dificultăți în a-și raporta comportamentul la diversele contexte sociale
Absența totală sau întârzierea în dezvoltarea limbajului vorbit reprezintă adesea primul semnal de alarmă pentru părinți și principalul motiv pentru care aceștia solicită o evaluare psihologică.


Evaluarea timpurie și intervenția precoce — abordarea optimă.
Evaluarea se realizează prin raportarea achizițiilor observate și a vârstei cronologice la normele de dezvoltare a limbajului, ținând cont și de diferențele interindividuale firești în procesul de achiziție.
Când întârzierea în dezvoltarea limbajului apare ca manifestare secundară a unui tablou de dizabilitate — intelectuală, neuromotorie sau TSA — programul terapeutic este unul complex, care presupune mai mulți specialiști și mai multe direcții de recuperare: terapie de învățare, integrare senzorială, terapie de grup și terapia tulburărilor de limbaj.
În procesul terapeutic, ne focusăm pe:
Capacitatea de a cere — prin indicarea cu degetul sau folosirea cuvintelor care denumesc obiectele dorite
Imitarea vocală — repetarea a ceea ce aude, pentru a crește atenția auditivă și a îmbunătăți pronunția
Identificarea și denumirea obiectelor — ca răspuns la întrebări sau ca un comentariu spontan bazat pe ceea ce copilul observă: obiecte, imagini, culori, părți ale corpului, acțiuni, cifre, forme geometrice
Capacitatea de a răspunde și de a menține o conversație — completarea propozițiilor, răspunsul la întrebări de tipul: cine, care, ce, unde, cum
Despre ecolalie: La copiii cu abilități verbale expresive apare frecvent ecolalia — repetarea imediată sau cu întârziere a cuvintelor și frazelor, în sau în afara contextului. Persistă și dificultățile în folosirea corectă a pronumelor (eu/tu) și în adresarea întrebărilor.
Exercițiile de respirație și antrenarea musculaturii implicate în actul vorbirii sunt, de asemenea, obiective importante în cadrul procesului terapeutic.
Repere care ghidează activitatea noastră:
Identificăm și folosim întăritori/recompense adaptate fiecărui copil
Formulăm simplu cerințele — urmărind îndeplinirea lor până la capăt
Nu asociem numele copilului cu o cerință sau cu „Nu"
Nu retragem cerința și nu permitem accesul la recompense când apare un comportament opozant
Evaluarea timpurie și intervenția precoce — abordarea optimă.
Evaluarea se realizează prin raportarea achizițiilor observate și a vârstei cronologice la normele de dezvoltare a limbajului, ținând cont și de diferențele interindividuale firești în procesul de achiziție.
Când întârzierea în dezvoltarea limbajului apare ca manifestare secundară a unui tablou de dizabilitate — intelectuală, neuromotorie sau TSA — programul terapeutic este unul complex, care presupune mai mulți specialiști și mai multe direcții de recuperare: terapie de învățare, integrare senzorială, terapie de grup și terapia tulburărilor de limbaj.
În procesul terapeutic, ne focusăm pe:
Capacitatea de a cere — prin indicarea cu degetul sau folosirea cuvintelor care denumesc obiectele dorite
Imitarea vocală — repetarea a ceea ce aude, pentru a crește atenția auditivă și a îmbunătăți pronunția
Identificarea și denumirea obiectelor — ca răspuns la întrebări sau ca un comentariu spontan bazat pe ceea ce copilul observă: obiecte, imagini, culori, părți ale corpului, acțiuni, cifre, forme geometrice
Capacitatea de a răspunde și de a menține o conversație — completarea propozițiilor, răspunsul la întrebări de tipul: cine, care, ce, unde, cum
Despre ecolalie: La copiii cu abilități verbale expresive apare frecvent ecolalia — repetarea imediată sau cu întârziere a cuvintelor și frazelor, în sau în afara contextului. Persistă și dificultățile în folosirea corectă a pronumelor (eu/tu) și în adresarea întrebărilor.
Exercițiile de respirație și antrenarea musculaturii implicate în actul vorbirii sunt, de asemenea, obiective importante în cadrul procesului terapeutic.
Repere care ghidează activitatea noastră:
Identificăm și folosim întăritori/recompense adaptate fiecărui copil
Formulăm simplu cerințele — urmărind îndeplinirea lor până la capăt
Nu asociem numele copilului cu o cerință sau cu „Nu"
Nu retragem cerința și nu permitem accesul la recompense când apare un comportament opozant
Echipa terapeutică este formată din trei — terapeut, copil și părinte.
Părinții sunt mereu informați cu privire la evoluția terapiei și la obiectivele aflate în lucru. Mai mult decât atât, sunt sprijiniți și ghidați să continue acasă tipul de intervenție benefică — pentru că terapia din cabinet capătă sens adevărat atunci când se generalizează în viața de zi cu zi.
Scopul final al întregului proces este structurarea unor abilități funcționale de comunicare — instrumente care îl vor ajuta pe copil să navigheze lumea cu mai multă ușurință și independență.
Dacă observi semne de întârziere în dezvoltarea limbajului sau dificultăți de comunicare la copilul tău, nu amâna. Programează o evaluare psihologică — cu cât intervenția este mai timpurie, cu atât rezultatele sunt mai bune.
Echipa terapeutică este formată din trei — terapeut, copil și părinte.
Părinții sunt mereu informați cu privire la evoluția terapiei și la obiectivele aflate în lucru. Mai mult decât atât, sunt sprijiniți și ghidați să continue acasă tipul de intervenție benefică — pentru că terapia din cabinet capătă sens adevărat atunci când se generalizează în viața de zi cu zi.
Scopul final al întregului proces este structurarea unor abilități funcționale de comunicare — instrumente care îl vor ajuta pe copil să navigheze lumea cu mai multă ușurință și independență.
Dacă observi semne de întârziere în dezvoltarea limbajului sau dificultăți de comunicare la copilul tău, nu amâna. Programează o evaluare psihologică — cu cât intervenția este mai timpurie, cu atât rezultatele sunt mai bune.


Idei de reținut:
Comunicarea afectată în TSA vizează atât limbajul verbal cât și cel nonverbal — gesturile, contactul vizual și expresia facială
Absența sau întârzierea limbajului este primul semnal de alarmă — nu așteptați să „treacă de la sine"
Intervenția terapeutică complexă combină mai multe specialități — terapie de învățare, integrare senzorială, logopedie
Părintele este parte activă a echipei terapeutice — continuitatea acasă face diferența
Evaluarea timpurie este fundația oricărei intervenții eficiente
Articol dezvoltat pe baza unui articol mai vechi scris de colega noastră Nicoleta Ilies - psiholog clinician
Idei de reținut:
Comunicarea afectată în TSA vizează atât limbajul verbal cât și cel nonverbal — gesturile, contactul vizual și expresia facială
Absența sau întârzierea limbajului este primul semnal de alarmă — nu așteptați să „treacă de la sine"
Intervenția terapeutică complexă combină mai multe specialități — terapie de învățare, integrare senzorială, logopedie
Părintele este parte activă a echipei terapeutice — continuitatea acasă face diferența
Evaluarea timpurie este fundația oricărei intervenții eficiente
Articol dezvoltat pe baza unui articol mai vechi scris de colega noastră Nicoleta Ilies - psiholog clinician
Fă primul pas! Regăsește-ți echilibrul și puterea de a fi cel mai bun TU.
Fă primul pas! Regăsește-ți echilibrul și puterea de a fi cel mai bun TU.
Fă primul pas! Regăsește-ți echilibrul și puterea de a fi cel mai bun TU.
Articole




